Te-ai întrebat vreodată care-i măsura ta? Ți-a trecut prin cap că trăim prost și ne simțim aiurea din cauza că nu avem simțul măsurii? În multe privințe.
Privesc la tot ce se întâmplă în jur și am impresia că lumea o ia razna. La vestitele „calități” ale moldovenilor enumerate de Octavian Țîcu – prostia, fudulia și invidia – putem adăuga cu succes altele care se ridică falnic la orizont: falsitate/fățărnicie, superficialitate, etc. Și ele tot înfloresc. Și noi cu mare grijă le încurajăm.
„Trăim într-o lume fără onoare și fără limite morale”
Oare nu credeți că s-a întrecut măsura cu pseudo-personalități? Nu vi se pare că s-au întrecut limitele atunci când niște nulități ajung în topuri? Oare nu se întrece măsura atunci când un text plin de injurii devine cel mai apreciat (recomandat/like-uit) pe Internet? Oare nu se trece peste linia roșie apreciind coate-goale care nu au nimic în comun cu expresia „consistență”?
Nu există măsură la bârfit… la volan, la furat, la calomniat, la jignit, la… lipsa de omenie. Și câte mai sunt…
Oare nu se întrece măsura cu „declarațiile eroice” de pe Internet? Nu credeți că se exagerează cu libertatea de exprimare… a spune orice despre oricine (a se citi „manipula, calomnia, denigra fără a purta vreo responsabilitate”)?
Dar oare nu întrec măsura politicienii în a fura din banii publici, în a spune minciuni? Oare nu cumva aceștia ridică hoția la nivel de idee națională? Oare nu se simt cu musca pe căciulă când dau din umeri atunci când populația cere răspunsuri?
Mai credeți că există măsura în lauda de sine? Oare avem o limită la invidie? Chiar nu vi se pare că se întrece măsura cu fotografiile făcute cu telefonul în oglindă? Dar cu cele narcisiste postate pe rețelele sociale? Nu credeți oare că există o limită și pentru fățărnicie? O limită de comportament pe forumuri, pe facebook?
„Nu-i trendy. Nici fashionable”
Pe acest fundal, puțini își mai propun să întreacă măsura la modestie, la muncă, responsabilitate, autenticitate. Onoare! Sinceritate! Nici vorbă. Nimeni nu-și mai dă străduința să fie primii pe aceste tărâmuri. Acel bun simț din belșug dăruit odinioară e deja la mare căutare. „Nu-i trendy. Nici fashionable”.
Un om deștept și-a pus întrebarea la o altă scară. A spus așa: Ceva nu e bine în lumea asta dacă s-a ajuns ca pentru un tablou să se plătească sute de milioane de euro, în timp ce în alt capăt al lumii o mulțime de oameni se umflă de foame.
Tu știi măsura?
P.S.
Câteva versuri la temă din piesa „Onoare”, de Guess Who
Trăim într-o lume fără onoare și fără limite morale
Cum aș putea fi fericit […]
Aici ne-au adus politicienii, hoții, improvizați azi în moraliști,
Miniștri care s-au vândut o viață întreagă […]
Există o epidemie înfricoșătoare de meningită morală