De fiecare dacă când trebuie să iau o decizie importantă devin agitat. Factorii declanșatori sunt mai mulți: nu știu dacă decizia e corectă, nu știu efectul care îl va avea, iar apoi mai există și frica de necunoscut – ce va urma și cum se vor înșirui lucrurile după ce voi face alegerea.
Săptămânile trecute, șeful Amazon, Jeff Bezos, unul dintre cei mai bogați oameni din lume a trimis o scrisoare boardului acționarilor (Amazon.com este printre cele mai mari magazine online din lume). Epistola este disponibilă aici. Unul dintre subiectele la care s-a referit este modul în care ia decizii și cum funcționează principiile sale într-o lume a incertitudinilor.
Am găsit câteva idei de luat în seamă și am decis să le compilez într-un scurt text pentru cei interesați de subiect. Urmând un articol FORTUNE, iată o sinteză a principiilor lui Bezos.
#1: Orice decizie poate fi anulată
Bezos susține că există două tipuri de decizii – cele care sunt reversibile și cele care nu sunt. Referindu-se la scrisoarea de anul trecut, el afirmă că majoritatea deciziilor sunt reversibile. Ele sunt „ușile cu două sensuri”: „Dacă treci de partea cealaltă a unei uși și nu-ți place ce vezi, nu te mai poți întoarce acolo unde erai înainte. Pe acestea le putem numi decizii de tipul 1. Dar cele mai multe decizii nu sunt așa – ele sunt schimbabile, reversibile – sunt uși cu două sensuri”, spune el.
Această idee a lui Bezos a fost comentată de Suneel Gupta, antreprenor din SUA: „Am început să observ un șablon. Oameni pe care îi cunoșteam și care și-au creat propriile companii și au eșuat, se întorceau la posturile lor anterioare. Un prieten, de exemplu, și-a închis compania după doi ani și s-a întors să lucreze într-o firmă de consultanță prestigioasă, chiar și fără avansările în funcție pe care le-ar fi putut primi altfel. (…) Poate că ceea ce încurajează cu adevărat oamenii nu este îndrăzneala de a intra pe o ușă cu sens unic, ci conștientizarea faptului că de fapt este o ușă cu două sensuri. Dacă Facebook ar fi făcut implozie, în cel mai rău caz, directorul Executiv Mark Zuckerberg s-ar fi putut întoarce la Harvard și s-ar fi putut angaja pe un post excelent. Dacă Amazon nu ar fi reușit, Jeff Bezos s-ar fi putut întoarce la un post extrem de bine plătit pe Wall Street. În cazul care SpaceX nu reușește, Elon Musk mai are Tesla, Hyperloop, Neuralink și alte companii. Majoritatea acțiunilor pe care le considerăm ca fiind îndrăznețe, sunt de fapt uși cu două sensuri, deghizate în uși cu sens unic”, a spus sursa.
#2: Nu fi de acord și ia-ți un angajament față de tine însuți
Să-i faci pe oameni să fie de acord cu punctul tău de vedere se poate dovedi dificil și epuizant. În loc să încercăm să-i convingem pe oameni că avem dreptate, Bezos spune că ar trebui să le cerem să riște: „Dacă ai o convingere într-o anumită direcție, chiar dacă nu există un consens, este bine să spui: Uite, știu că nu suntem de acord în privința asta, dar vrei să riști? Nu ești de acord sau îți iei un angajament?”
Să te convingi pe tine poate fi la fel de dificil ca a-i convinge pe ceilalți. Când suntem față în față cu decizii grele, cum ar fi o alegere în privința carierei, vocile din interior tind să te influențeze în direcții diferite. Și când în sfârșit alegi o cale, cealaltă voce nu vrea să tacă. Și devine și mai gălăgioasă sau așteaptă să-ți „sară în cap” la primul semn că ai făcut o greșeală.
Nu poți ignora această voce, dar o poți ruga să riște. O poți ruga să nu fie de acord sau să-și ia un angajament. „Nu fi de acord sau ia-ți un angajament” funcționează cel mai bine pentru mine atunci când îi dau riscului un timp de referință.
Reid Hoffman, co-fondatorul LinkedIn a introdus conceptul de „tur de serviciu” – o misiune specifică cu un orizont de timp specific – ca o modalitate de aliniere a angajatorilor și angajaților. Un tur de serviciu este, de asemenea, o modalitate excelentă de a alinia vocile din interior. „Când am plecat de la un loc de muncă cu un salariu confortabil ca să-mi încep propria afacere cu salariu zero, o parte din mine era entuziasmată iar cealaltă era terifiată. Dar am convins ambele părți să fie de acord cu un orizont de timp de nouă luni pentru a valida ideea și a strânge fondurile necesare. Dacă nu ajungeam acolo în nouă luni, mi-aș fi găsit un loc de muncă. După ce am strâns fondurile, mi-am mai dat termen încă 18 luni pentru a ajunge la următoarea etapă critică. Fiecare joc pe care-l fac cu mine vine cu un interval de timp, ceea ce face ca vocile care se opun să le fie mai ușor să nu fie de acord sau să-și ia un angajament”, notează Suneel Gupta, referindu-se la metoda de luare a deciziile de către Jeff Bezos.
#3: Acționează cu 70% informații
Deciziile grele, mai ales cele personale, vin foarte rar cu un set complet de informații. Lucrul dificil e să știi când ai suficiente informații. Bezos abordează acest subiect direct:
„Majoritatea deciziilor probabil ar trebui luate cu aproximativ 70% din informațiile pe care ți-ai dori să le ai. Dacă aștepți să ai 90%, în majoritatea cazurilor, probabil că te miști cam încet. În plus, oricum ar fi, trebuie să te pricepi să recunoști și să corectezi repede deciziile greșite. Daca te pricepi să le corectezi, a greși se poate dovedi mai puțin costisitor decât ai crede, pe când a te mișca încet, va fi cu siguranță costisitor.”
Concluziile desprinse din scrisoarea lui Bezos sunt pe cât de simple, pe atât de aplicabile „într-o lume a incertitudinilor”: Nu aștepta să ai 90-100% din informații, s-ar putea să rămâi în urmă, privește deciziile ca pe uși cu două sensuri și fă un pact cu tine însuți referitor la perioadele de timp.
Voie bună și decizii inspirate 😉
P.S. Dacă îți place ce găsești pe acest blog, te invit să te abonezi la pagina de Facebook și la canalul de YouTube