Hai să vorbim puțin despre venirea Kaufland în Moldova și unde suntem noi în această poveste. Orice investitor ce vrea să intre pe piață atrage după sine interes atât din partea Guvernului, cât și din partea cetățenilor. Mai ales dacă e vorba de unul cu greutatea Kaufland. Primul vrea locuri de muncă cât mai multe pentru cetățenii săi, un punct pe harta Europei, iar oamenii urmăresc două lucruri: a. produse/servicii mai ieftine și b. un potențial de business (B2B) cu acest investitor.
Există și anumite riscuri. Pe bună dreptate, un retailer mare are capacitatea să înghită piața agro-alimentară. În rezultat ar avea de suferit micii producători. Dar asta ar fi o gândire de apărare. De ce nu ne-am poziționa ca cei care dictează regulile? Kaufland își va deschide magazinele, vrem noi sau nu. De aici trebuie să gândim strategia unde ne vedem în acest lanț de business și cum ne tragem noi câștigul. Nu mi-aș dori un meci de box, dar un parteneriat win-win (câștig-câștig). Să le luăm pe rând.
Riscurile deschiderii magazinelor Kaufland:
– Invadarea pieței locale cu produse ieftine din alte țări
– Sufocarea micilor producători din sectorul agro-alimentar
– Prețurile mici și concurență sporită => scăderea marjei de profit a celorlalte rețele alimentare. Dar oare acesta e un dezavantaj? 🙂
Avantaje:
– Locuri de muncă, plătite relativ bine (se poate și mult mai bine)
– Oportunitate pentru agricultorii moldoveni de a-și desface mărfurile
– Business-uri conexe care se pot dezvolta împreună cu rețeaua Kaufland (a. Publicitate b. Curierat c. Firme transport, etc.)
Lumina de la capătul tunelului pentru agricultură
Toate ca toate, dar un lucru mi se pare foarte important aici. De la independență încoace Moldova se intitulează o țară agrară. Tot timpul mi-a fost greu să cred în acest motto. Avem un pământ fertil pentru dezvoltare agricolă, dar hai să fim sinceri cu noi: Nu avem o cultură a business-ului dezvoltată pe parcursul a zeci de decenii, nu știm cum să facem agricultură de performanță (e nevoie și de investiții mari și de know how), dar mai ales cum să împachetăm și să ne vindem produsele. Șefii de supermarket din Chișinău s-au plâns nu o singură dată pe inconsecvența producătorilor moldoveni: Nu pot asigura fluxul necesar de produse alimentare și de aceea ne pomenim că avem la raft mere din Turcia și rucola tocmai din Italia. Oare n-am fi noi în stare să creștem o buruiană?
Nu e un secret că tehnologiile moderne sunt viitorul. Suntem o țară mică, care poate exporta servicii IT. Multe companii au făcut un succes din asta. Dar nu putem face din toată țara antreprenori IT, nu?! Și atunci, ce facem cu restul? Ar trebui să cerem de la Kaufland un plan despre cum își propune susținerea producătorilor moldoveni. A celor agricoli în special. Nu unul superficial, dar un plan exact, o formulă de afaceri dacă vreți: Cum pot părțile implicate în proces să coopereze pentru a câștiga împreună – moldovenii să-și realizeze marfa pe plan local și internațional, iar Kaufland să-și ia comisionul de profit. Câte tone de roșii are nevoie? Câte tone de castraveți? Ce ritm de producție e necesar? Perioada de predictibilitate, modalitatea de ambalare, etc.
Exemplul românesc: Țara Mea
Și ca să nu batem apa-n piuă, eu mi-aș dori ca noi să urmăm experiența din România. Kaufland a pus umărul la formarea unei Cooperative Agricole, unde participă aproximativ 350 de fermieri cu diferite activităţii: de la cultivarea legumelor, la procesarea lactatelor şi a cărnii de porc şi pasăre.
Creștere de 30% pe an
Timp de 2 ani businessul a ajuns să genereze rulaje de aproximativ 1 milion de euro pe lună şi are creşteri anuale de aproximativ 30%-40%. Asta e ceva!
Imaginați-vă să vedem o creștere a industriei agricole cu 30-40% în Moldova? Fie și de 20% – oricum e o mare oportunitate. Entitatea funcționează în mod independent și are un manager ce primește salariu pe bază de performanță.
Mai multe detalii aici despre formula românească „Țara Mea”.
Moldova nu trebuie să inventeze roata pentru bicicletă. Este un exemplu pe care trebuie să-l preluăm: Kaufland, împreună cu toți ceilalți retaileri ar trebui să facă un parteneriat cu micii producători. În primul rând pentru bunăstarea lor (n.r. fermierilor) și apoi a noastră – a celor care preferăm produse naturale, crescute în condiții ecologice. Să ne învățăm să profităm (în sensul bun!) de această rețea cu peste 1000 de magazine în toată Europa. Marfa noastră poate ajunge pe acele rafturi, care sigur tânjesc după producția eco.
Este Kaufland cel care va resuscita interesul moldovenilor pentru afacerile agricole, lactate, fructe și legume? Poate fi. Doar cu condiția că pe piața retailerilor va fi o luptă corectă, iar Guvernul îi va așeza pe toți la aceeași linie de start. Vreau să cred că așa va fi. E timpul să învățăm a ne standardiza produsele, să le ambalăm frumos și să le vindem cu gust.
Moș Ion, fericit în țara lui
Îmi doresc mult ca într-un viitor nu foarte îndepărtat, atunci când voi intra într-un magazin, să merg din prima la standul cu produsele moldovenești. La cele despre care știu că sunt crescute de Moș Ion la Orhei, care a făcut o pasiune pentru creșterea legumelor, iar gândul că trebuie meargă din nou să se umilească pe șantierele moscovite au dispărut ca un vis urât. Vreau să cred că Moș Ion poate fi fericit în țara lui. Chiar și într-o afacere de fermier.
Dacă ți-a plăcut acest articol, te invit să te abonezi la pagina mea de Facebook. Așa vei fi informat despre toate postările pe care le fac. Îți mulțumesc pentru timpul tău și îți doresc o zi plină de inspirație! 🙂
De asemenea, te invit să te abonezi la postările mele. Vei fi notificat pe email ori de câte ori voi publica ceva nou. Promit să nu trimit spam sau informații care nu prezintă interes 🙂 : [email-subscribers namefield=”YES” desc=”” group=”Public”]
