Îl găsesc deseori privind National Geographic. Urmărește la nesfârșit aceleași scene din viața animalelor, lupta pentru supraviețuire, după care trage linia și face un comentariu filozofic despre ciclul vieții pe pământ. Rămân trăsnit. Observă lucruri pe care eu nu le văd. Urmărește în fiecare zi Euronews, așa cum altădată bunicul își lua doza obligatorie de știri pentru a ține mâna pe pulsul a tot ce se întâmplă în jur. Nu se complică în neologisme, însă prin învățăturile și experiența sa e imbatabil împotriva multor teorii inventate de capitalism, Facebook și alte chestii devenite cool peste noapte. Aproape că nu greșește în previziuni ce vizează chestiuni de ordin global. Este amuzant când mă avânt să-i povestesc ce chestie fenomenală am citit și constat că știe principiul. Mai mult, îmi oferă și exemple aplicate în istorie.
De multe ori îmi spune lucruri cu care nu sunt de acord, nu pot să le accept, pentru ca ulterior, peste ani, să-mi dau seama ce bătaie lungă au avut cuvintele sale. Se întorc ca un bumerang. Este dominant prin înțelepciune. Nu e perfect, să știți, așa cum nu este cineva, însă cei 54 de ani de experiență au mare greutate pe orice teren. Îi place să vorbească despre „fiara” sa 4×4 din ’92 și vinul pe care l-a făcut toamna trecută. Conduce „o hardughie”, dar nu o să-l vedeți prin reviste.
De-a lungul timpului, acolo unde a pus mâna, lucrurile au funcționat ca un ceasornic elvețian. „Gospodar”, ar fi cuvântul potrivit pentru cei care îi înțeleg sensul deplin. Pe cât de multă autoritate impune, pe atât de plăcute îi sunt replicile parfumate cu umor fin.
De fiecare dată când privesc cel mai înalt tricolor al țării, cel din Piața Marii Adunări Naționale, mă gândesc la el. Îmi revin în minte multe amintiri și mi se umple pieptul de mândrie. Din nou. Prietenii știu de ce.
Tată, să fii sănătos! La Mulți Ani!