Noul preşedinte american Barack Obama a avut o campanie electorală de invidiat. Pentru asta, merită toate aprecierile. O veche vorbă bătrânească spune că “ce-i prea mult strică”, cuvinte care îşi câştigă tot mai mult teren în mintea mea atunci când meditez asupra personalităţii preşedintelui american şi evoluţia imaginii acestuia. Balonul “Barack Obama – the man of change” s-a umflat atât de mult, încât mi-e frică ca după acest entuziasm fanatic să nu urmeze o cădere de zile mari sau un eşec istoric, fapt pentru care sincer mi-ar părea rău.
Vă invit să privim un pic în jur:
Internet
YouTube şi reţelele sociale on-line pline cu clipuri video de susţinere a lui Barack Obama, Yes we can.
Monden:
Vestiţi actori americani (şi din toată lumea), vedete din show-bizz-ul muzical implicaţi în fundraising pentru preşedintele american + discursuri de susţinere.
Presa:
Probabil nu mai este nevoie să menţionez că acesta a fost instrumentul principal prin care Obama a câştigat simpatizanţi. Subiectele cu Obama au fost aproape mereu de prima pagină, comentarii şi analize cu duiumul referitor la adresa acestuia, mediatizare excesivă a ceremoniei de investitură a preşedintelui american.
Ceremonia de investitură:
În primul rând a fost transmisă LIVE în toată lumea, inclusiv pe internet. Doi: cea mai scumpă ceremonie de investitură din istorie, maşina prezidenţială nouă, poreclită “Obamamobil” – numită Bestia, zarvă extraordinară în rândul ziarelor de renume mondial în privinţa gusturilor şi a prezenţei Michelle Obama (oare se va îmbrăca de la casa aia de modă sau de la cealaltă. Într-un final: wow…nu a ales nici una – a ales creaţia a tinerilor americani, bravo Michelle…). Mai pe scurt sau pe de-a dreptul – un întreg show mediatic.
Politicieni:
Atât cei din Europa, cât şi cei din Moldova au pedalat foarte mult pe ideea că “să luăm exemplu, bravo Obama, carieră demnă, avem nevoie de un Obama al nostru…”.
CONCLUZIE CU “C” mare:
Numele “Obama” a devenit un fenomen. O întreagă lume (inclusiv cei din Moldova) sunt în aşteptarea unor schimbări senzaţionale în acest moment. Americanii şi-au pus toate speranţele în Obama, suflarea mondială fiind în expectativa de următorul WOW, de un nou început. Este exact situaţia de după atentatele de la 11 septembrie 2001, când Bush a venit cu un discurs ce a inspirat întregul continent american – un discurs de reconstrucţie, of a new beginning – exact ca şi cel al lui Obama de acum. Tot ca dl Obama, “maiestatea” sa Bush se afla “pe cal” în topul preferinţelor americanilor la acel moment, doar că, de pe “călare pe situaţie” a ajuns “dus de căruţa cu fân”. De ce? Pentru că Bush şi-a asumat mai mult decât poate.
Am trista senzaţie că istoria se poate repeta – Obama şi-a asumat foarte multe (devenind idol chiar), atrbuindu-şi o imagine de super om, mai ales acum, când SUA se află într-o gaură financiară “de invidiat”, cu datorii externe şi cu planuri de redresare a economiei de cca 850 miliarde dolari americani…
Acum, noul preşedinte american trebuie să facă mai puţin show şi să vină cu realizări foarte concrete. De nu, fenomenul Obama va deveni o amintire frumoasă pe vremuri triste, atât pentru întregul mapamond, dar mai ales pentru americani…
