Știți senzația aia când te trezești dimineața și afară e perfect: prea cald ca să-ți fie frig, prea plăcut ca să spui că este cald. În același timp, o muzică care apare de nu știu unde îți turuie în cap și nu-ți poți scoate din minte gândul că „da, eu pot răsturna munții”.
O trăiam aproape în fiecare zi prin 2005-2007 – perioada când lansasem UNIMEDIA. Senzația o am și acum, dar mult mai rar. Asta pentru că practic în fiecare zi sunt pus între ciocan și nicovală. Citește mai departe